Muzeul Civilizației Cucuteni

Prima entitate dedicată conservării antichităţilor intrate în patrimoniul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi ca urmare a excavaţiilor arheologice din arealul culturii Cucuteni a luat naştere în 1916 prin eforturile profesorului Orest Tafrali (Muzeul de Antichităţi). După al doilea război modial aceste obiecte au trecut în custodia Muzeului de Istorie a Moldovei, instituţie subordonată Ministerului Culturii. Cercetările întreprinse în perioada postbelică de către arheologii care au activat în cadrul Facultăţii de Istorie sau la Institutul de Arheologie din Iaşi, precum Radu Vulpe, Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Marin Dinu, Attila László, Dan Monah şi Nicolae Ursulescu au dus la constituirea unei noi colecţii reprezentative pentru viaţa materială şi manifestările spirituale care au făcut celebră această străveche civilizaţie. Unele dintre cele mai valoroase piese, obţinute în urma mai multor campanii de săpături, la care se adaugă exponate provenind din Colecţia Fundaţiei Cucuteni pentru mileniul III, sunt acum reunite în cadrul Muzeului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Spaţiul dedicat civilizaţiei Cucuteni este amenajat într-o manieră modernă, astfel încât imaginile care reproduc scene din viaţa cotidiană sunt ilustrate cu ajutorul unor exponate originale. În camera centrală oaspeţii se văd transpuşi în intimitatea domeniului fascinant al cercetărilor arheologice, prin intermediul unei reconstituiri de amploare, care redă diversele stadii ale explorării, de la investigaţia pe teren, până la restaurarea pieselor prelevate în urma săpăturilor.

Secţia dedicată civilizaţiei Cucuteni acordă un loc central tuturor creaţiilor aparţinând oamenilor din vechime, iar perimetrul expoziţional este organizat în raport de specificul acestor manifestări. Astfel, vizitatorii vor pătrunde mai întâi în sala artelor, putând privi celebrele vase cu motivul spiralei, pictate în roşu, negru şi alb, apoi urmează sala ocupaţiilor, unde a fost amenajată o locuinţă caracteristică epocii şi sunt expuse diverse unelte şi arme, pentru ca circuitul să se încheie în sala tezaurului, care găzduieşte exponate cu o valoare inestimabilă, precum podoabe şi obiecte de cult. În acest ultim spaţiu s-a urmărit crearea unei atmosfere speciale, prin relieful meandric al pereţilor de lut şi tavanul care reproduce cerul înstelat sub care şi-au făurit civilizaţia acum 7000 de ani locuitorii acestei părţi a Europei. Modul original de organizare a spaţiului este completat printr-un bogat material ilustrativ de factură audio-video, constând în prezentarea rezultatelor cercetărilor arheologice, în special a celor experimentale, astfel încât întregul ansamblu ajunge să restituie într-o manieră autentică un fragment din umanitatea de odinioară